duminică, 31 mai 2009

Guvernul elveţian ar putea introduce restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii UE


Guvernul elveţian, confruntat cu o creştere a şomajului, examinează opţiunea introducerii temporare a unor restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii UE, la trei luni după ce populaţia a aprobat prin referendum prelungirea şi extinderea la România a acordurilor cu UE privind libera circulaţie.

"Ţinând cont de ultimile statistici de pe piaţa muncii şi despre migraţie, guvernul îşi va anunţa rapid decizia privind o posibilă activare a clauzei de protecţie", a declarat pentru publicaţia NZZ am Sonntag Philippe Piatti, purtător de cuvânt al Departamentului Justiţiei.În virtutea unui acord încheiat între Elveţia şi Uniunea Europeană, cetăţenii europeni pot obţine slujbe în Elveţia fără să se supună unui sistem de cote pentru permisele de muncă. Însă, pentru a proteja piaţa eleţiană a muncii de o eventuală saturaţie, acordul prevede şi o clauză ce autorizează Berna să impună restricţii temporare, dacă se constată o creştere a imigraţiei de peste 10% pe an în raport cu media ultimilor trei ani.Potrivit ziarului Tages Anzeiger, subiectul va fi discutat miercuri (n.r. - 13 mai 2009) de guvernul elveţian.Dacă această clauză este activată, restricţiile vor viza timp de maxim doi ani imigranţii din primele 15 ţări membre UE, iar limitările se vor stabili în funcţie de rata medie a imigraţiei din anul precedent la care se adaugă 5%.Această clauză nu a mai fost cuprinsă în acordul extins prin care au fost incluse şi noile state membre UE. În cazul acestora, funcţionează o perioadă de tranziţie de şapte ani.Muncitorii germani şi portughezi contituie principalele grupe de imigranţi europeni pentru Elveţia. Economia acestei ţări, care depinde în mare măsură de exporturi, a fost afectată sever de criza mondială. Rata şomajului a crescut în aprilie cu 3,5%, faţă de 3,4% în martie, potrivit statisticilor date publicităţii vineri, iar numărul şomerilor a crescut cu 35,5% în aprilie comparativ cu aprilie 2008.În ceea ce-i priveşte pe români şi bulgari, ei vor continua să aibă acces pe piaţa muncii din Elveţia numai în urma aprobării unor contingente privind permisele anuale şi cele de scurtă durată pentru perioada 2009-2016. Într-o primă etapă de şapte ani, respectiv până la data de 1 iunie 2016, va exista, la fel ca şi în cazul statelor care au devenit membre UE în 2004, un control al pieţei muncii, respectiv restricţii ale dreptului de angajare în Elveţia.
Aceasta înseamnă că un angajator elveţian poate angaja un lucrător din România sau Bulgaria numai dacă pentru locul de muncă respectiv nu a găsit un angajat cetăţean elveţian sau din celelalte state membre ale UE. Contingentele se vor stabili anual. Potrivit Oficiului federal de migraţie din Elveţia, pentru 2009 au fost aprobate 362 de permise (tip B) care se prelungesc anual şi 3.620 de permise de scurtă durată (tip L) care se prelungesc în mod excepţional. Cea de-a doua etapă tranzitorie este între 2016 şi 2019, perioadă în care va fi aplicată clauza de protecţie specială, care permite reducerea numărului de permise de rezidenţă, respectiv reintroducerea contingentelor, în condiţiile unei imigraţii prea puternice. Aceste dispoziţii tranzitorii sunt menite să asigure o deschidere treptată şi controlată a pieţei de muncă.În concluzie, românii vor avea acces liber pe piaţa muncii din Elveţia cel mai târziu în 2019.

De luni, românii pot călători în Elveţia doar cu cartea de identitate


De luni, românii vor avea nevoie doar de cartea de identitate pentru a călători în Elveţia. Acordul de liberă circulaţie dintre Elveţia şi Uniunea Europeană se extinde şi pentru Romania şi Bulgaria, ultimele două state care au aderat la forul comunitar.

Pe piaţa muncii, însă acordul nu se aplică direct, pentru că autorităţile elveţiene pot impune anumite limite pentru muncitorii români şi bulgari.
Practic, mai avem de aşteptat încă zece ani pentru a avea pe piaţa muncii aceleaşi drepturi cu elveţienii, dar şi cu cetăţenii din statele care sunt membre mai vechi ale Uniunii Europene.
1 iunie 2009 va marca, de fapt, intrarea în prima perioadă de tranziţie către acest regim de liberă circulaţie, tranziţie care constă în deschiderea treptată şi controlată a pieţei muncii.
www.realitatea.net

miercuri, 27 mai 2009

Elveţia, ameninţată de o recesiune severă



Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că economia Elveţiei este ameninţată pe termen scurt de o recesiune puternică, care ar putea depăşi estimările anterioare, din cauza dimensiunilor mari ale sistemului financiar.
"Având în vedere deschiderea Elveţiei şi talia sistemului financiar, economia va înregistra o scădere importantă pe termen scurt, cu riscuri deloc neglijabile ca dimensiunile comprimării să depăşească aşteptările", se arată în raportul anual al FMI referitor la Elveţia.
Instituţia financiară internaţională estimează că Produsul Intern Brut al Elveţiei (PIB) va scădea cu 3% în acest an şi cu 0,3% în 2010.
"Condiţiile economice internaţionale, care se degradează, afectează serios exporturile şi fluxurile de capital către sectorul financiar. În plus, şomajul în creştere va eroda consumul", avertizează raportul.
FMI a recomandat autorităţilor elveţiene să se concentreze, în special, asupra supravegherii eventualelor vulnerabilităţi, precum pierderile marilor bănci şi nevoia de finanţare care ar rezulta, insistând, totodată, pe timpul de reacţie rapid în faţa riscurilor.
www.mediafax.ro

joi, 21 mai 2009

Germania inregistreaza cea mai puternica scadere dupa reunificare


Economia Germaniei s-a contractat în primul trimestru cu 3,8%, cea mai accentuată scădere a Produsului Intern Brut (PIB) înregistrată după reunificare, din 1990, potrivit datelor preliminare prezentate vineri de autorităţile de la Berlin, citate de Reuters
Biroul Federal de Statistică spune că declinul faţă de trimestrul anterior are la bază scăderea abruptă a exporturilor, care au coborât într-un ritm mai accentuat decât importurile, şi reducerea investiţiilor,
Euro a scăzut în raport cu dolarul odată cu publicarea datelor privind performanţele celei mai mari economii europene în primul trimestru.
"Este o prăbuşire dramatică şi reprezintă un start al anului mult mai nefavorabil decât ne-am fi putut imagina. Nu se poate mult mai rău, însă nici mult mai bine. Nu este clar dacă economia va reveni pe creştere în acest an", a comentat un analist al Citigroup, citat de Mediafax
Guvernul german şi-a redus, luna trecută, prognoza economică pentru anul 2009, anticipân o scădere de 6% a PIB, ca urmare a reducerii exporturilor.
Antena3.ro

luni, 27 aprilie 2009

SUA si Rusia sunt principalii exportatori de arme











Statele Unite, Rusia şi Germania rămân principalii exportatori de armament convenţional, în timp ce China şi India sunt statele care importă cel mai mult armament la nivel global, arată raportul pentru perioada 2004 - 2008 al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI).
Principalii exportatori de armament convenţional în perioada 2004–2008 au fost Statele Unite, Rusia, Germania, Franţa şi Marea Britanie.
Potrivit raportului, SUA şi Rusia sunt de departe principalii exportatori de armament, cu 31 la sută şi, respectiv, 25 la sută din expor
ai mult de o treime (37 la sută) din exporturile americane de armament s-au îndreptat către state din Orientul Mijlociu, inclusiv 207 avioane de vânătoare şi 5.000 de bombe inteligente.
Principalii importatori de armament american sunt:
Coreea de Sud (15 la sută),
Israelul (13 la sută) şi
Emiratele Arabe Unite (11 la sută).
Armamentul rusesc este cumpărat în principal de:
China (42 la sută),
India (21 la sută) şi
Algeria (8 la sută).
Principalii importatori de armament convenţional în perioada 2004-2008 au fost:
China (11 la sută),
India (7 la sută),
Emiratele Arabe Unite (6 la sută),
Coreea de Sud (6 la sută) şi
Grecia (4 la sută).
Ţările europene au primit 24 la sută din transferurile internaţionale de armament convenţional în perioada 2004 - 2008, comparativ cu 26 la sută în intervalul 1999 - 2003. Potrivit raportului, statele membre ale Uniunii Europene au importat 19 la sută din cantitatea totală de arme transferată la nivel global, Grecia fiind cel mai mare importator european de armament.
Transferurile de armament către Georgia au crescut de aproape patru ori în perioada 2004 - 2008 faţă de intervalul 1999 - 2003, cel mai mare exportator către Georgia fiind Ucraina.





România, printre principalele destinaţii pentru exporturile elveţiene de armament



România se numără printre principalele ţări de destinaţie pentru exporturile elveţiene de armament în 2008, alături de Pakistan şi Arabia Saudită.
Elveţia a obţinut din vânzarea de armament circa 721.968 de milioane de franci (484.000 de milioane de euro) în 2008, comparativ cu 464.479 (311.000 de milioane de euro) în anul precedent, potrivit cifrelor publicate de Administraţia federală a vămilor.
Exporturile au crescut în mod simţitor către Pakistan, Arabia Saudită şi către România. Datele furnizate se referă la statele de destinaţie, care ar putea eventual să reexporte acest armament.
Autorităţile vor furniza la jumătatea lui februarie cifre mai detaliate în acest sens.

duminică, 19 aprilie 2009

Elveţia poate acorda FMI cel mult 10 miliarde dolari, în cadrul măsurilor decise de G20


Elveţia poate acorda Fondului Monetar Internaţional (FMI) un împrumut de cel mult 10 miliarde dolari, ca parte a măsurilor de suplimentare a resurselor FMI cu 500 miliarde dolari, decise la reuniunea G20, a declarat preşedintele ţării, Hans-Rudolf Merz, într-un interviu citat de Reuters.
"Presupun că Elveţia poate acorda un împrumut suplimentar de maximum 10 miliarde dolari. Împrumutul va fi acordat de Banca Naţională a Elveţiei şi va fi garantat de stat", a spus Merz, într-un interviu acordat publicaţiei elveţiene NZZ am Sonntag.
Elveţia este dependentă în mod semnificativ de stabilitatea sistemului financiar internaţional, în condiţiile în care economia ţării se bazează pe exporturi, a subliniat preşedintele.
G20 a anunţat un plan de 1.100 miliarde dolari pentru redresarea economiei mondiale, ce vizează în principal pieţel emergente şi include triplarea resurselor FMI, de la 250 la 750 miliarde dolari. Banii ar urma să provină de la statele dezvoltate, în principal SUA, ţările vest-europene şi Japonia.
Antena3.ro