duminică, 31 mai 2009

Guvernul elveţian ar putea introduce restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii UE


Guvernul elveţian, confruntat cu o creştere a şomajului, examinează opţiunea introducerii temporare a unor restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii UE, la trei luni după ce populaţia a aprobat prin referendum prelungirea şi extinderea la România a acordurilor cu UE privind libera circulaţie.

"Ţinând cont de ultimile statistici de pe piaţa muncii şi despre migraţie, guvernul îşi va anunţa rapid decizia privind o posibilă activare a clauzei de protecţie", a declarat pentru publicaţia NZZ am Sonntag Philippe Piatti, purtător de cuvânt al Departamentului Justiţiei.În virtutea unui acord încheiat între Elveţia şi Uniunea Europeană, cetăţenii europeni pot obţine slujbe în Elveţia fără să se supună unui sistem de cote pentru permisele de muncă. Însă, pentru a proteja piaţa eleţiană a muncii de o eventuală saturaţie, acordul prevede şi o clauză ce autorizează Berna să impună restricţii temporare, dacă se constată o creştere a imigraţiei de peste 10% pe an în raport cu media ultimilor trei ani.Potrivit ziarului Tages Anzeiger, subiectul va fi discutat miercuri (n.r. - 13 mai 2009) de guvernul elveţian.Dacă această clauză este activată, restricţiile vor viza timp de maxim doi ani imigranţii din primele 15 ţări membre UE, iar limitările se vor stabili în funcţie de rata medie a imigraţiei din anul precedent la care se adaugă 5%.Această clauză nu a mai fost cuprinsă în acordul extins prin care au fost incluse şi noile state membre UE. În cazul acestora, funcţionează o perioadă de tranziţie de şapte ani.Muncitorii germani şi portughezi contituie principalele grupe de imigranţi europeni pentru Elveţia. Economia acestei ţări, care depinde în mare măsură de exporturi, a fost afectată sever de criza mondială. Rata şomajului a crescut în aprilie cu 3,5%, faţă de 3,4% în martie, potrivit statisticilor date publicităţii vineri, iar numărul şomerilor a crescut cu 35,5% în aprilie comparativ cu aprilie 2008.În ceea ce-i priveşte pe români şi bulgari, ei vor continua să aibă acces pe piaţa muncii din Elveţia numai în urma aprobării unor contingente privind permisele anuale şi cele de scurtă durată pentru perioada 2009-2016. Într-o primă etapă de şapte ani, respectiv până la data de 1 iunie 2016, va exista, la fel ca şi în cazul statelor care au devenit membre UE în 2004, un control al pieţei muncii, respectiv restricţii ale dreptului de angajare în Elveţia.
Aceasta înseamnă că un angajator elveţian poate angaja un lucrător din România sau Bulgaria numai dacă pentru locul de muncă respectiv nu a găsit un angajat cetăţean elveţian sau din celelalte state membre ale UE. Contingentele se vor stabili anual. Potrivit Oficiului federal de migraţie din Elveţia, pentru 2009 au fost aprobate 362 de permise (tip B) care se prelungesc anual şi 3.620 de permise de scurtă durată (tip L) care se prelungesc în mod excepţional. Cea de-a doua etapă tranzitorie este între 2016 şi 2019, perioadă în care va fi aplicată clauza de protecţie specială, care permite reducerea numărului de permise de rezidenţă, respectiv reintroducerea contingentelor, în condiţiile unei imigraţii prea puternice. Aceste dispoziţii tranzitorii sunt menite să asigure o deschidere treptată şi controlată a pieţei de muncă.În concluzie, românii vor avea acces liber pe piaţa muncii din Elveţia cel mai târziu în 2019.

De luni, românii pot călători în Elveţia doar cu cartea de identitate


De luni, românii vor avea nevoie doar de cartea de identitate pentru a călători în Elveţia. Acordul de liberă circulaţie dintre Elveţia şi Uniunea Europeană se extinde şi pentru Romania şi Bulgaria, ultimele două state care au aderat la forul comunitar.

Pe piaţa muncii, însă acordul nu se aplică direct, pentru că autorităţile elveţiene pot impune anumite limite pentru muncitorii români şi bulgari.
Practic, mai avem de aşteptat încă zece ani pentru a avea pe piaţa muncii aceleaşi drepturi cu elveţienii, dar şi cu cetăţenii din statele care sunt membre mai vechi ale Uniunii Europene.
1 iunie 2009 va marca, de fapt, intrarea în prima perioadă de tranziţie către acest regim de liberă circulaţie, tranziţie care constă în deschiderea treptată şi controlată a pieţei muncii.
www.realitatea.net

miercuri, 27 mai 2009

Elveţia, ameninţată de o recesiune severă



Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că economia Elveţiei este ameninţată pe termen scurt de o recesiune puternică, care ar putea depăşi estimările anterioare, din cauza dimensiunilor mari ale sistemului financiar.
"Având în vedere deschiderea Elveţiei şi talia sistemului financiar, economia va înregistra o scădere importantă pe termen scurt, cu riscuri deloc neglijabile ca dimensiunile comprimării să depăşească aşteptările", se arată în raportul anual al FMI referitor la Elveţia.
Instituţia financiară internaţională estimează că Produsul Intern Brut al Elveţiei (PIB) va scădea cu 3% în acest an şi cu 0,3% în 2010.
"Condiţiile economice internaţionale, care se degradează, afectează serios exporturile şi fluxurile de capital către sectorul financiar. În plus, şomajul în creştere va eroda consumul", avertizează raportul.
FMI a recomandat autorităţilor elveţiene să se concentreze, în special, asupra supravegherii eventualelor vulnerabilităţi, precum pierderile marilor bănci şi nevoia de finanţare care ar rezulta, insistând, totodată, pe timpul de reacţie rapid în faţa riscurilor.
www.mediafax.ro

joi, 21 mai 2009

Germania inregistreaza cea mai puternica scadere dupa reunificare


Economia Germaniei s-a contractat în primul trimestru cu 3,8%, cea mai accentuată scădere a Produsului Intern Brut (PIB) înregistrată după reunificare, din 1990, potrivit datelor preliminare prezentate vineri de autorităţile de la Berlin, citate de Reuters
Biroul Federal de Statistică spune că declinul faţă de trimestrul anterior are la bază scăderea abruptă a exporturilor, care au coborât într-un ritm mai accentuat decât importurile, şi reducerea investiţiilor,
Euro a scăzut în raport cu dolarul odată cu publicarea datelor privind performanţele celei mai mari economii europene în primul trimestru.
"Este o prăbuşire dramatică şi reprezintă un start al anului mult mai nefavorabil decât ne-am fi putut imagina. Nu se poate mult mai rău, însă nici mult mai bine. Nu este clar dacă economia va reveni pe creştere în acest an", a comentat un analist al Citigroup, citat de Mediafax
Guvernul german şi-a redus, luna trecută, prognoza economică pentru anul 2009, anticipân o scădere de 6% a PIB, ca urmare a reducerii exporturilor.
Antena3.ro

luni, 27 aprilie 2009

SUA si Rusia sunt principalii exportatori de arme











Statele Unite, Rusia şi Germania rămân principalii exportatori de armament convenţional, în timp ce China şi India sunt statele care importă cel mai mult armament la nivel global, arată raportul pentru perioada 2004 - 2008 al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI).
Principalii exportatori de armament convenţional în perioada 2004–2008 au fost Statele Unite, Rusia, Germania, Franţa şi Marea Britanie.
Potrivit raportului, SUA şi Rusia sunt de departe principalii exportatori de armament, cu 31 la sută şi, respectiv, 25 la sută din expor
ai mult de o treime (37 la sută) din exporturile americane de armament s-au îndreptat către state din Orientul Mijlociu, inclusiv 207 avioane de vânătoare şi 5.000 de bombe inteligente.
Principalii importatori de armament american sunt:
Coreea de Sud (15 la sută),
Israelul (13 la sută) şi
Emiratele Arabe Unite (11 la sută).
Armamentul rusesc este cumpărat în principal de:
China (42 la sută),
India (21 la sută) şi
Algeria (8 la sută).
Principalii importatori de armament convenţional în perioada 2004-2008 au fost:
China (11 la sută),
India (7 la sută),
Emiratele Arabe Unite (6 la sută),
Coreea de Sud (6 la sută) şi
Grecia (4 la sută).
Ţările europene au primit 24 la sută din transferurile internaţionale de armament convenţional în perioada 2004 - 2008, comparativ cu 26 la sută în intervalul 1999 - 2003. Potrivit raportului, statele membre ale Uniunii Europene au importat 19 la sută din cantitatea totală de arme transferată la nivel global, Grecia fiind cel mai mare importator european de armament.
Transferurile de armament către Georgia au crescut de aproape patru ori în perioada 2004 - 2008 faţă de intervalul 1999 - 2003, cel mai mare exportator către Georgia fiind Ucraina.





România, printre principalele destinaţii pentru exporturile elveţiene de armament



România se numără printre principalele ţări de destinaţie pentru exporturile elveţiene de armament în 2008, alături de Pakistan şi Arabia Saudită.
Elveţia a obţinut din vânzarea de armament circa 721.968 de milioane de franci (484.000 de milioane de euro) în 2008, comparativ cu 464.479 (311.000 de milioane de euro) în anul precedent, potrivit cifrelor publicate de Administraţia federală a vămilor.
Exporturile au crescut în mod simţitor către Pakistan, Arabia Saudită şi către România. Datele furnizate se referă la statele de destinaţie, care ar putea eventual să reexporte acest armament.
Autorităţile vor furniza la jumătatea lui februarie cifre mai detaliate în acest sens.

duminică, 19 aprilie 2009

Elveţia poate acorda FMI cel mult 10 miliarde dolari, în cadrul măsurilor decise de G20


Elveţia poate acorda Fondului Monetar Internaţional (FMI) un împrumut de cel mult 10 miliarde dolari, ca parte a măsurilor de suplimentare a resurselor FMI cu 500 miliarde dolari, decise la reuniunea G20, a declarat preşedintele ţării, Hans-Rudolf Merz, într-un interviu citat de Reuters.
"Presupun că Elveţia poate acorda un împrumut suplimentar de maximum 10 miliarde dolari. Împrumutul va fi acordat de Banca Naţională a Elveţiei şi va fi garantat de stat", a spus Merz, într-un interviu acordat publicaţiei elveţiene NZZ am Sonntag.
Elveţia este dependentă în mod semnificativ de stabilitatea sistemului financiar internaţional, în condiţiile în care economia ţării se bazează pe exporturi, a subliniat preşedintele.
G20 a anunţat un plan de 1.100 miliarde dolari pentru redresarea economiei mondiale, ce vizează în principal pieţel emergente şi include triplarea resurselor FMI, de la 250 la 750 miliarde dolari. Banii ar urma să provină de la statele dezvoltate, în principal SUA, ţările vest-europene şi Japonia.
Antena3.ro

joi, 2 aprilie 2009

Aeroporturile elveţiene au intrat duminică în zona Schengen


Călătorii către şi din 25 de state europene din zona Schengen pot trece prin aeroporturile eleveţiene fără a se mai supune controlului paşapoartelor începând de duminică.
Controlul paşapoartelor a fost eliminat deja la graniţele terestre ale Elveţiei începând cu 12 decembrie 2008, după ce această ţară, care nu este membră UE, dar are încheiate o serie de acorduri speciale cu blocul european, a devenit membră a Acordului Schengen.

Eliminarea controalelor la aeroporturi, care intervine după ce au fost luate măsuri pentru trierea adecvată pasagerilor, s-a aplicat odată cu trecerea la ora oficială de vară, la 29 martie, a anunţat guvernul elveţian.
Din zona Schengen fac parte 25 de state europene, inclusiv Elveţia, Islanda, Norvegia şi majoritatea membrelor UE cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Bulgariei şi României.În schimb, a precizat guvernul eleveţian, călătorii din alte ţări care vin sau pleacă din Elveţia vor fi supuşi unor controale de identitate sistematice şi intensificate.

www.realitatea.net

Topirea gheţarilor forţează Italia şi Elveţia să îşi refacă graniţele


Italia şi Elveţia au decis să îşi refacă graniţa după ce încălzirea globală a topit gheţarii din Alpi ce marcau frontiera dintre cele două ţări.
În ultimii 100 de ani, suprafaţa gheţarilor, care este exact pe linia de graniţă, s-a micşorat în mod lent şi regulat. În ultimii cinci ani însă, procesul s-a accelerat.Vecinii au decis acum să lucreze la o nouă frontieră, potrivit ziarului Independent.Daniel Gutknecht, responsabil pentru coordonarea graniţelor naţionale ale Biroului de Topgrafie al Elveţiei, a declarat că graniţa se mută din cauza schimbărilor climatice, printre alte motive.Frontiera a fost fixată încă din 1861, când a avut loc unirea Italiei. Noua graniţă nu poate fi decisă până când parlamentului italian va aproba o nouă lege, luna viitoare.Zonele afectate includ celebrul munte Matterhorn şi oraşele înconjurătoare, foarte cunoscute printre iubitorii de schi.
Niciun oraş şi nicio comunitate nu va fi obligată să schimbe ţările, pentru că linia de graniţă se află la 4.000 de metri înălţime, mai sus decât orice locuinţă umană.Climatologii au spus că, creşterea temperaturilor a cauzat schimbări vizibile în peisaj, în ultimii 20 de ani.
"Topirea gheţarilor s-a accelerat din vara fierbinte a anului 2003. Acel val de căldură a schimbat peisajul prin topirea stratului de permafrost. Pentru prima oară, s-au înregistrat 0 grade Celsius la peste 4.000 de metri altitudine, iar morfologia zonelor muntoase a început să se schimbe", a declarat meteorologul Luca Mercalli, pentru Independent.

miercuri, 11 martie 2009

Parlamentul European a amutit dupa atacurile din Germania si SUA



Deputatii europeni, reuniti in sesiune plenara la Strasbourg, au tinut miercuri un minut de reculegere dupa atacurile de la o scoala germana si din Statele Unite. "Este de datoria noastra in calitate de resposabili politici sa facem tot posibilul pentru ca astfel de acte sa poata fi impiedicate la timp, pe cat posibil", a spus presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Poettering.
Unul dintre atacuri s-a produs miercuri intr-un colegiu din orasul german Winennden, situat in apropiere de Stuttgart si s-a soldat cu moartea a 17 persoane, inclusiv a atacatorului, un adolescent in varsta de 17 ani, a anuntat ministrul de Interne german Heribert Rech.
Alt atac s-a petrecut in sudul statului Alabama. Un barbat inarmat a ucis 9 persoane. Dupa ce a comis crimele, barbatul si-a pus capat zilelor. Totul, intr-un groaznic traseu al mortii, care l-a purtat pe ucigas prin patru orasele din doua comitate, cu zeci de masini de politie pe urme.

Şcoala din Germania a fost evacuată







BERLIN / 19:45, 11.03.2009
Atacul produs miercuri într-un colegiu din oraşul german Winennden, din apropiere de Stuttgart, s-a soldat cu moartea a 16 persoane, inclusiv a atacatorului, un adolescent în vârstă de 17 ani, a anunţat ministrul de Interne al landului Baden-Wurtemberg, Heribert Rech.
Bilanţul masacrului de miercuri, dintr-o şcoală germană a fost revizuit la 16 morţi în cursul după-amiezii, poliţia explicând că s-a înşelat anunţând moartea unui elev rănit.
Tânărul, Tim K., îmbrăcat în negru, a pătruns în colegiul Albertville în jurul orei locale 09.30 (10.30 ora României) şi a deschis focul imediat, provocând moartea a nouă elevi cu vârste între 15 şi 17 ani şi a trei profesori, printre care şi o femeie care era angajată aici de patru săptămâni, potrivit poliţiei. Ulterior, un al zecelea elev a decedat din cauza rănilor suferite, a anunţat poliţia.
După ce a fugit, el a mai ucis trei trecători, conform aceleiaşi surse. Tânărul a luat ulterior o maşină şi a fost prins la circa 40 de kilometri depărtare. Adolescentul a murit într-un schimb de focuri cu poliţia, după ce a rănit doi poliţişti, a declarat oficialul în faţa presei.
"Agresorul a dschis pur şi simplu focul", în jurul său, potrivit unui martor citat de postul de televiziune NTV.
"Acesta îşi încărca arma în mod constant. Primii poliţişti ajunşi la faţa locului au descoperit cadavrele în două săli de clasă", a explicat şeful poliţiei, Konrad Gelden.
"Agresorul voia să distrugă toată şcoala", a declarat ministrul de Interne al landului Baden-Wurtemberg, Heribert Rech.
"Nu exista nimic special în antecedentele sale, nimic care să sugereze că ar fi posibil aşa ceva", a adăugat acesta.
Cancelarul Angela Merkel s-a declarat "profund şocată şi îngrozită", potrivit purtătorului său de cuvânt, Ulrich Wilhelm. La rândul său, preşedintele Horst Koehler şi-a exprimat "treisteţea", adăugând că este alături de "victime şi familiile lor".
Tânărul a folosit o armă care aparţinea părinţilor săi, care aveau 18 astfel de exemplare, potrivit presei locale.
Mai multe persoane au fost de asemenea rănite, fără ca numărul acestora să se ştie cu exactitate.
Sute de poliţişti au cercetat împrejurimile, inclusiv domiciliul suspectului, a cărui mamă se afla la coafor.
Atacul aminteşte de un altul petrecut în Germania la 26 aprilie 2002, când 16 persoane, (dintre care 12 profesori) au fost ucise în liceul Erfurt de un elev, în vârstă de 19 ani, care ulterior s-a sinucis.
Legile privind posesia armelor de foc au fost înăsprite în urma acestui incident.
În noiembrie 2006, o dramă similară a fost evitată la limită la Emsdetten (nord-vest), când un fost elev deprimat, îmbrăcat în negru şi purtând asupra sa explozibili, a intrat în liceu şi a rănit 37 de persoane, apoi s-a sinucis.
Două luni mai devreme, un tânăr de 22 de ani l-a ucis pe directorul unui liceu şi a rănit o persoaneă din Freising, în apropiere de Munchen.
Tatăl presupusului atacator ar fi un om de afaceri, a cărui locuinţă a fost percheziţionată de poliţie, relatează Der Spiegel, în ediţia electronică.
Unităţi speciale ale poliţiei au efectuat o percheziţie la domiciliul acestuia şi o interoghează pe mama suspectului, conform Der Spiegel. Tânărul a frecventat şcoala până anul trecut, scrie publicaţia.
Potrivit CNN, atacul a durat aproximativ două minute.

miercuri, 4 martie 2009

Elvetia a intrat in recesiune




ZURICH / 13:17, 3.03.2009
Elveţia a intrat în recesiune în ultimele trei luni din 2008, perioadă în care Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 0,3%, după o contracţie de 0,1% în trimestrul al treilea, evoluţia negativă fiind determinată de reducerea investiţiilor şi a cererii pentru exporturi.
Analiştii anticipau o contracţie a economiei de 0,8% în trimestrul al patrulea.
"În mod clar, economia a intrat în recesiune din cauza cererii slabe din străinătate, iar investiţiile şi exporturile vor continua, probabil, să scadă", a declarat Henrik Gullberg, analist la Deutsche Bank.
Pe ansambul anului trecut, economia elveţiană a crescut cu 1,6%, evoluţie mai slabă decât avansul de 3,3% înregistrat în 2007, potrivit datelor Secretariatului de Stat pentru Afaceri Economice (SECO).
Un consilier al Băncii Naţionale a Elveţiei a declarat că instituţia va reduce, probabil, estimarea referitoare la evoluţia economică din acest an, care indica o scădere a PIB de până la 1%. Ultima comprimare economică anuală a fost înregistrată în Elveţia în 1982.
Unii dintre principalii parteneri comerciali ai Elveţiei au intrat deja în recesiune. Astfel, PIB-ul Germaniei, cel mai puternic stat din Europa, a coborât cu 2% în ultimul trimestru al anului trecut.
În aceste condiţii, în ultimele trei luni ale 2008, exporturile au scăzut cu 8%. În plus, investiţiile companiilor în echipamentul folosit în afacerile de bază au coborât cu aproape 5%, iar cea mai mare bancă elveţiană, UBS, şi o serie de asigurători importanţi au fost grav loviţi de criza financiară.
www.mediafax.ro

luni, 23 februarie 2009

China şi Statele Unite vor relua cooperarea militară




China şi Statele Unite vor relua în această lună cooperarea militară bilaterală, suspendată anul trecut de Beijing, pentru a protesta faţă de vânzările de arme ale Statelor Unite către Taiwan, a declarat duminică presa chineză.
Discursurile vor avea loc la Beijing, la 27 şi 28 februarie, a anunţat cotidianul People's Daily, citând un oficial din cadrul Departamentului american al Apărării, care a făcut declaraţiile sub acoperirea anonimatului.
"Vrem să continuăm schimburile cu China şi căutăm relaţii de cooperare", a declarat oficialul citat.
Aceste discuţii vor avea loc la câteva zile după vizita secretarului american de Stat, Hillary Clinton, în China, prevăzută pentru 20-22 februarie, în cadrul primului său turneu în străinătate de la numirea sa în această funcţie.
În octombrie, un purtător de cuvânt al Pentagonului anunţa că China a anulat sau a amânat mai multe schimburi militare cu Statele Unite pentru a protesta faţă de vânzările de arme ale Statelor Unite către Taiwan, în valoarea de 6,5 miliarde de dolari.
China a recunoscut apoi că acest proiect de vânzare de arme "poluează atmosfera bună a relaţiilor militare" cu Statele Unite.
Legăturile militare dintre Washington şi Taipei constituie pentru Beijing unul dintre punctele de discordie cu Statele Unite.
La sfârşitul lui ianuarie, China i-a cerut preşedintelui american, Barack Obama, să consolideze cooperarea militară bilaterală, ridicând obstacolele care împiedică dezvoltarea acestora.
"În această nouă epocă, sperăm că China şi Statele Unite se vor strădui să creeze un climat favorabil pentru a ameliora şi promova relaţiile dintre cele două armate", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, colonelul Hu Changming.

O bancă elveţiană refuză să transmită SUA informaţii privind 52.000 de conturi secrete






NEW YORK / 08:37, 20.02.2009
Banca elveţiană UBS a anunţat joi că intenţionează să conteste în justiţie o cerere a fiscului american de a-i furniza informaţii privind 52.000 de conturi secrete deţinute de americani.
UBS apreciază că acordul amiabil încheiat miercuri cu autorităţile americane, conform căruia accepta să vireze 780 de milioane de dolari pentru a rezolva un caz de evaziune fiscală, îi asigură argumentele pentru a contesta aceste solicitări, potrivit unui comunicat al băncii. Prin acest acord, UBS se angaja să dezvăluie identitatea clienţilor pe care îi ajutase să se sutragă obligaţiilor fiscale.
Cererea autorităţilor americane, care face obiectul unei plângeri a Departamentului Justiţiei depusă joi la Miami (Florida), "se referă la informaţii privind un număr semnificativ de conturi secrete deţinute de americani la UBS în Elveţia, ale căror informaţii sunt protejate de legislaţia elveţiană", a precizat banca.
Justiţia americană a cerut joi băncii elveţiene să dezvăluie fiscului identitatea a 52.000 de clienţi americani titulari ai conturilor secrete ilegale, reprezentând circa 14,8 miliarde de dolari în active. Un agent al fiscului american a precizat într-un document judiciar difuzat de Departament, că nu are nici un alt mijloc decât această plângere pentru a obţine informaţiile necesare pentru a-i cerceta pe americanii care nu şi-au declarat veniturile.
Ministrul elveţian de Finanţe, Hans-Rudolf Merz, a declarat joi că UBS va transmite informaţii privind 250-300 de clienţi americani ai băncii, promiţând că "secretul bancar va rămâne intact".
UBS declarase în urmă cu câteva luni că gestiona în Elveţia 19.000 de conturi ale clienţilor americani nedeclaraţi fiscului, al căror sold se ridică la 18 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Senatului american.

miercuri, 18 februarie 2009





Conform rezultatelor oficiale, 22 dintre cele 26 de cantoane elvetiene s-au pronuntat in favoarea continuarii colaborarii cu UE.
Referendumul de duminica se refera la prelungirea acordurilor existente in acest sens cu UE. Votul este unul extrem de important, pentru ca va influenta intreaga cooperare dintre Elvetia si Uniune. In ultimele saptamani, rezultatele sondajelor de opinie indicau un rezultat strans.
Tabara care se opune extinderii dreptului de libera circulatie a castigat adepti din randul celor care se tem de efectele crizei economice, in special de cresterea somajului.
Acordul de libera circulatie a permis pana acum unui milion de muncitori din Uniunea Europeana sa isi gaseasca de lucru in Elvetia.
In urma cu aproximativ o luna, Uniunea Democratica de Centru din Elvetia a lansat o ampla campanie denigratoare, prin care ii indemna pe elvetieni sa voteze impotriva liberei circulatii a persoanelor la referendumul din 8 februarie.
Afise explicite si jignitoare la adresa romanilor au aparut atunci: "NU, liberei circulatii a tiganilor romani criminali", scria pe unul dintre acestea.

In Germania, Daciile se vand pe banda rulanta prin programul "Rabla", salvand astfel pentru moment de la disponibilizare 4.000 de angajati







Imprumutat si de nemti, programul de casare a crescut vanzarile de masini romanesti de 12 ori in Germania. Cu o prima de 2.500 de euro in buzunar, nemtii ocolesc marcile nationale, mai scumpe, si le dau de lucru muncitorilor nostri.
Pentru moment se constata o ameliorare pe piata din Germania. Sa speram ca situatia va fi aceeasi si pe piata din Romania. Deocamdata vedem ce comenzi ne parvin ca sa stabilim un program de fabricatie si la sfarsitul lunii vom decide in privinta continuarii.Francois Fourmont, director general Automobile Dacia
Sa fie ieftina, asta isi doresc toti cumparatorii de la o masina in vremuri de criza. Nemtii au ales Dacia care are un pret imbatabil: 5.000 de euro, bani din economiile lor plus prima guvernului berlinez de 2.500 de euro. Iar comenzile curg, incurajand industria romaneasca de automobile.
In Germania, Dacia vinde 1.000 de masini din ultimul model pe saptamana, fata de 80 cat vindea inainte de lansarea programului de casare.
Programul Rabla, inventie suta la suta romaneasca, face azi curat si in parcurile auto din Italia, Germania, Marea Britanie si Franta. Deci, clienti ar fi si in alte tari.
"Dacia isi pastreaza deocamdata muncitorii si incearca sa mai reduca cheltuielile. Criza ar putea sa le bage bani multi in buzunar mai ales daca programul inventat de romani va fi preluat de guvernele europene. Analistii sunt optimisti. Cumpatarea, spun ei, va umple conturile marcilor de masini mici si ieftine," a spus Nicolae Pavelescu, lider sindicat Dacia. Cele mai mari scaderi la vanzarile auto s-au inregistrat in Islanda, Letonia si Lituania. Mai ferite, au fost Polonia, Franta si Austria.
www.stirileprotv.ro

Zeci de muncitori chinezi cer ajutor ambasadei din România ajutor pentru repatriere





(Imagine: Mediafax Foto)



BUCUREŞTI / 16:12, 17.02.2009
Zeci de cetăţeni chinezi, veniţi să muncească în construcţii în România, cer de mai multe săptămâni ajutor pentru repatriere de la ambasada chineză, în faţa căreia şi-au improvizat adăposturi, situaţia lor fiind deja cunoscută de misiunea diplomatică, dar şi de instituţiile statului român.
Aproximativ 50 de muncitori chinezi care au lucrat în Bucureşti, în domeniul construcţiilor, stau zi şi noapte în faţa Ambasadei Chinei în nişte corturi improvizate şi nu au bani de alimente, iar în timpul zilei li se alătură sute de concetăţeni, care le aduc şi câte ceva de mâncare.
Marţi, mai multe persoane - cetăţeni de origine română - le-au adus celor câteva sute de chinezi aflaţi în faţa Ambasadei alimente, pături, saltele, medicamente.
Aceştia au stat civilizat la rând aşteptând câte un pacheţel, iar după ce-l primeau, plecau uşor capul în semn de mulţumire şi se retrăgeau. Când o maşină cu ajutoare pleca din mijlocul lor, chinezii aplaudau şi strângeau cutiile de la alimentele primite, pe care le duceau în corturi.
Şi jandarmii, care sunt prezenţi alături de ei în fiecare seară, spun că sunt liniştiţi, că nu au făcut scandal, că se aşează pe cutiile din corturile lor improvizate şi se mai încălzesc câteodată lângă un foc.
Marţi, a venit şi o ambulanţă, iar medicii au făcut un control sumar câtorva dintre ei, majoritatea fiind bolnavi din cauza frigului.
Aproape niciunul dintre cei aflaţi în faţa Ambasadei Chinei la Bucureşti nu ştie nici limba engleză şi nu se descurcă nici în limba română, motiv pentru care comunicarea cu ei este destul de dificilă.
Chinezii au ajuns în România în urmă cu aproximativ un an, prin două firme de intermediere , una din România şi una din China. Aceştia au plătit un comision să ajungă în ţara noastră de minimum 8.000 de euro, fiind angajaţi în construcţii cu un salariu de cel puţin 800 de euro pe lună. Însă nu primeau decât 100 de lei lunar pentru mâncare, cazarea fiindu-le asigurată, iar restul de bani îi plătea firma din China direct familiilor muncitorilor. Deci aceste persoane sunt angajate la firma din China şi detaşate în România.
Problemele acestui grup de aproximativ 800 de chinezi au început încă de la sfârşitul anului trecut, când firmele din Bucureşti, unde erau angajaţi nu le-au mai putut plăti salariile. Cei mai mulţi dintre ei au rămas în locurile de cazare iniţiale, însă cei aproximativ 50 de chinezi care dorm acum în faţa Ambasadei Chinei ar fi fost mutaţi din hotelul unde au fost cazaţi iniţial, dar au refuzat să stea în noile locuinţe şi au venit în faţa Ambasadei, sperând că astfel vor fi trimişi mai repede acasă în China.
Ambasada Chinei la Bucureşti recunoaşte faptul muncitorii chinezi au venit, majoritatea, în anul 2008 în România, printr-o serie de firme intermediare chineze sau române, pentru a munci în construcţii. "Venirea lor a constituit o contribuţie cuvenită atât la ameliorarea lipsei forţelor de muncă, cât şi la dezvoltarea economică din România. Însă o dată cu trecerea timpului, aceşti muncitori au fost expuşi unor litigii şi greutăţi", susţine ambasada.
Astfel, potrivit ambasadei, muncitorii au venit în România pentru a munci legal, pe baza unui permis temporar, dar în cazul multora formalităţile nu au fost făcute. De asemenea, unele dintre firmele intermediare sau angajatorii nu şi-au asumat promisiunile făcute în contracte, veniturile muncitorilor chinezi neajungând la nivelul convenit prealabil între cele două părţi sau fiind redus drastic.
Ambasada chineză a comunicat, de altfel, într-un anunţ postat pe site-ul său, că a depus cele mai mari eforturi, îndemnându-i pe cât posibil pe muncitori şi patronatul să dialogheze şi, în urma eforturilor depuse, problemele unor muncitori chinezi au fost soluţionate în mod just, iar ale altora sunt în curs de rezolvare.
Ambasada a comunicat, la solicitarea MEDIAFAX, că a plătit cheltuielile de repatriere pentru 350 de muncitori. Ambasada nu a putut preciza numărul total al chinezilor care muncesc în România însă a comunicat că există şi alţii, în afara celor 350, care au plecat deja înapoi în ţara de origine.
Ambasada a comunicat de asemenea la solicitarea MEDIAFAX că a contactat mai multe instituţii româneşti în legătură cu această problemă: Ministerul Muncii, Oficiul pentru Imigranţi, Ministerul de Interne şi Ministerul Afacerilor Externe.
Potrivit ambasadei, instituţiile au promis că se vor implica pentru rezolvarea problemei.