luni, 27 aprilie 2009

SUA si Rusia sunt principalii exportatori de arme











Statele Unite, Rusia şi Germania rămân principalii exportatori de armament convenţional, în timp ce China şi India sunt statele care importă cel mai mult armament la nivel global, arată raportul pentru perioada 2004 - 2008 al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI).
Principalii exportatori de armament convenţional în perioada 2004–2008 au fost Statele Unite, Rusia, Germania, Franţa şi Marea Britanie.
Potrivit raportului, SUA şi Rusia sunt de departe principalii exportatori de armament, cu 31 la sută şi, respectiv, 25 la sută din expor
ai mult de o treime (37 la sută) din exporturile americane de armament s-au îndreptat către state din Orientul Mijlociu, inclusiv 207 avioane de vânătoare şi 5.000 de bombe inteligente.
Principalii importatori de armament american sunt:
Coreea de Sud (15 la sută),
Israelul (13 la sută) şi
Emiratele Arabe Unite (11 la sută).
Armamentul rusesc este cumpărat în principal de:
China (42 la sută),
India (21 la sută) şi
Algeria (8 la sută).
Principalii importatori de armament convenţional în perioada 2004-2008 au fost:
China (11 la sută),
India (7 la sută),
Emiratele Arabe Unite (6 la sută),
Coreea de Sud (6 la sută) şi
Grecia (4 la sută).
Ţările europene au primit 24 la sută din transferurile internaţionale de armament convenţional în perioada 2004 - 2008, comparativ cu 26 la sută în intervalul 1999 - 2003. Potrivit raportului, statele membre ale Uniunii Europene au importat 19 la sută din cantitatea totală de arme transferată la nivel global, Grecia fiind cel mai mare importator european de armament.
Transferurile de armament către Georgia au crescut de aproape patru ori în perioada 2004 - 2008 faţă de intervalul 1999 - 2003, cel mai mare exportator către Georgia fiind Ucraina.





România, printre principalele destinaţii pentru exporturile elveţiene de armament



România se numără printre principalele ţări de destinaţie pentru exporturile elveţiene de armament în 2008, alături de Pakistan şi Arabia Saudită.
Elveţia a obţinut din vânzarea de armament circa 721.968 de milioane de franci (484.000 de milioane de euro) în 2008, comparativ cu 464.479 (311.000 de milioane de euro) în anul precedent, potrivit cifrelor publicate de Administraţia federală a vămilor.
Exporturile au crescut în mod simţitor către Pakistan, Arabia Saudită şi către România. Datele furnizate se referă la statele de destinaţie, care ar putea eventual să reexporte acest armament.
Autorităţile vor furniza la jumătatea lui februarie cifre mai detaliate în acest sens.

duminică, 19 aprilie 2009

Elveţia poate acorda FMI cel mult 10 miliarde dolari, în cadrul măsurilor decise de G20


Elveţia poate acorda Fondului Monetar Internaţional (FMI) un împrumut de cel mult 10 miliarde dolari, ca parte a măsurilor de suplimentare a resurselor FMI cu 500 miliarde dolari, decise la reuniunea G20, a declarat preşedintele ţării, Hans-Rudolf Merz, într-un interviu citat de Reuters.
"Presupun că Elveţia poate acorda un împrumut suplimentar de maximum 10 miliarde dolari. Împrumutul va fi acordat de Banca Naţională a Elveţiei şi va fi garantat de stat", a spus Merz, într-un interviu acordat publicaţiei elveţiene NZZ am Sonntag.
Elveţia este dependentă în mod semnificativ de stabilitatea sistemului financiar internaţional, în condiţiile în care economia ţării se bazează pe exporturi, a subliniat preşedintele.
G20 a anunţat un plan de 1.100 miliarde dolari pentru redresarea economiei mondiale, ce vizează în principal pieţel emergente şi include triplarea resurselor FMI, de la 250 la 750 miliarde dolari. Banii ar urma să provină de la statele dezvoltate, în principal SUA, ţările vest-europene şi Japonia.
Antena3.ro

joi, 2 aprilie 2009

Aeroporturile elveţiene au intrat duminică în zona Schengen


Călătorii către şi din 25 de state europene din zona Schengen pot trece prin aeroporturile eleveţiene fără a se mai supune controlului paşapoartelor începând de duminică.
Controlul paşapoartelor a fost eliminat deja la graniţele terestre ale Elveţiei începând cu 12 decembrie 2008, după ce această ţară, care nu este membră UE, dar are încheiate o serie de acorduri speciale cu blocul european, a devenit membră a Acordului Schengen.

Eliminarea controalelor la aeroporturi, care intervine după ce au fost luate măsuri pentru trierea adecvată pasagerilor, s-a aplicat odată cu trecerea la ora oficială de vară, la 29 martie, a anunţat guvernul elveţian.
Din zona Schengen fac parte 25 de state europene, inclusiv Elveţia, Islanda, Norvegia şi majoritatea membrelor UE cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Bulgariei şi României.În schimb, a precizat guvernul eleveţian, călătorii din alte ţări care vin sau pleacă din Elveţia vor fi supuşi unor controale de identitate sistematice şi intensificate.

www.realitatea.net

Topirea gheţarilor forţează Italia şi Elveţia să îşi refacă graniţele


Italia şi Elveţia au decis să îşi refacă graniţa după ce încălzirea globală a topit gheţarii din Alpi ce marcau frontiera dintre cele două ţări.
În ultimii 100 de ani, suprafaţa gheţarilor, care este exact pe linia de graniţă, s-a micşorat în mod lent şi regulat. În ultimii cinci ani însă, procesul s-a accelerat.Vecinii au decis acum să lucreze la o nouă frontieră, potrivit ziarului Independent.Daniel Gutknecht, responsabil pentru coordonarea graniţelor naţionale ale Biroului de Topgrafie al Elveţiei, a declarat că graniţa se mută din cauza schimbărilor climatice, printre alte motive.Frontiera a fost fixată încă din 1861, când a avut loc unirea Italiei. Noua graniţă nu poate fi decisă până când parlamentului italian va aproba o nouă lege, luna viitoare.Zonele afectate includ celebrul munte Matterhorn şi oraşele înconjurătoare, foarte cunoscute printre iubitorii de schi.
Niciun oraş şi nicio comunitate nu va fi obligată să schimbe ţările, pentru că linia de graniţă se află la 4.000 de metri înălţime, mai sus decât orice locuinţă umană.Climatologii au spus că, creşterea temperaturilor a cauzat schimbări vizibile în peisaj, în ultimii 20 de ani.
"Topirea gheţarilor s-a accelerat din vara fierbinte a anului 2003. Acel val de căldură a schimbat peisajul prin topirea stratului de permafrost. Pentru prima oară, s-au înregistrat 0 grade Celsius la peste 4.000 de metri altitudine, iar morfologia zonelor muntoase a început să se schimbe", a declarat meteorologul Luca Mercalli, pentru Independent.