luni, 23 februarie 2009

China şi Statele Unite vor relua cooperarea militară




China şi Statele Unite vor relua în această lună cooperarea militară bilaterală, suspendată anul trecut de Beijing, pentru a protesta faţă de vânzările de arme ale Statelor Unite către Taiwan, a declarat duminică presa chineză.
Discursurile vor avea loc la Beijing, la 27 şi 28 februarie, a anunţat cotidianul People's Daily, citând un oficial din cadrul Departamentului american al Apărării, care a făcut declaraţiile sub acoperirea anonimatului.
"Vrem să continuăm schimburile cu China şi căutăm relaţii de cooperare", a declarat oficialul citat.
Aceste discuţii vor avea loc la câteva zile după vizita secretarului american de Stat, Hillary Clinton, în China, prevăzută pentru 20-22 februarie, în cadrul primului său turneu în străinătate de la numirea sa în această funcţie.
În octombrie, un purtător de cuvânt al Pentagonului anunţa că China a anulat sau a amânat mai multe schimburi militare cu Statele Unite pentru a protesta faţă de vânzările de arme ale Statelor Unite către Taiwan, în valoarea de 6,5 miliarde de dolari.
China a recunoscut apoi că acest proiect de vânzare de arme "poluează atmosfera bună a relaţiilor militare" cu Statele Unite.
Legăturile militare dintre Washington şi Taipei constituie pentru Beijing unul dintre punctele de discordie cu Statele Unite.
La sfârşitul lui ianuarie, China i-a cerut preşedintelui american, Barack Obama, să consolideze cooperarea militară bilaterală, ridicând obstacolele care împiedică dezvoltarea acestora.
"În această nouă epocă, sperăm că China şi Statele Unite se vor strădui să creeze un climat favorabil pentru a ameliora şi promova relaţiile dintre cele două armate", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, colonelul Hu Changming.

O bancă elveţiană refuză să transmită SUA informaţii privind 52.000 de conturi secrete






NEW YORK / 08:37, 20.02.2009
Banca elveţiană UBS a anunţat joi că intenţionează să conteste în justiţie o cerere a fiscului american de a-i furniza informaţii privind 52.000 de conturi secrete deţinute de americani.
UBS apreciază că acordul amiabil încheiat miercuri cu autorităţile americane, conform căruia accepta să vireze 780 de milioane de dolari pentru a rezolva un caz de evaziune fiscală, îi asigură argumentele pentru a contesta aceste solicitări, potrivit unui comunicat al băncii. Prin acest acord, UBS se angaja să dezvăluie identitatea clienţilor pe care îi ajutase să se sutragă obligaţiilor fiscale.
Cererea autorităţilor americane, care face obiectul unei plângeri a Departamentului Justiţiei depusă joi la Miami (Florida), "se referă la informaţii privind un număr semnificativ de conturi secrete deţinute de americani la UBS în Elveţia, ale căror informaţii sunt protejate de legislaţia elveţiană", a precizat banca.
Justiţia americană a cerut joi băncii elveţiene să dezvăluie fiscului identitatea a 52.000 de clienţi americani titulari ai conturilor secrete ilegale, reprezentând circa 14,8 miliarde de dolari în active. Un agent al fiscului american a precizat într-un document judiciar difuzat de Departament, că nu are nici un alt mijloc decât această plângere pentru a obţine informaţiile necesare pentru a-i cerceta pe americanii care nu şi-au declarat veniturile.
Ministrul elveţian de Finanţe, Hans-Rudolf Merz, a declarat joi că UBS va transmite informaţii privind 250-300 de clienţi americani ai băncii, promiţând că "secretul bancar va rămâne intact".
UBS declarase în urmă cu câteva luni că gestiona în Elveţia 19.000 de conturi ale clienţilor americani nedeclaraţi fiscului, al căror sold se ridică la 18 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Senatului american.

miercuri, 18 februarie 2009





Conform rezultatelor oficiale, 22 dintre cele 26 de cantoane elvetiene s-au pronuntat in favoarea continuarii colaborarii cu UE.
Referendumul de duminica se refera la prelungirea acordurilor existente in acest sens cu UE. Votul este unul extrem de important, pentru ca va influenta intreaga cooperare dintre Elvetia si Uniune. In ultimele saptamani, rezultatele sondajelor de opinie indicau un rezultat strans.
Tabara care se opune extinderii dreptului de libera circulatie a castigat adepti din randul celor care se tem de efectele crizei economice, in special de cresterea somajului.
Acordul de libera circulatie a permis pana acum unui milion de muncitori din Uniunea Europeana sa isi gaseasca de lucru in Elvetia.
In urma cu aproximativ o luna, Uniunea Democratica de Centru din Elvetia a lansat o ampla campanie denigratoare, prin care ii indemna pe elvetieni sa voteze impotriva liberei circulatii a persoanelor la referendumul din 8 februarie.
Afise explicite si jignitoare la adresa romanilor au aparut atunci: "NU, liberei circulatii a tiganilor romani criminali", scria pe unul dintre acestea.

In Germania, Daciile se vand pe banda rulanta prin programul "Rabla", salvand astfel pentru moment de la disponibilizare 4.000 de angajati







Imprumutat si de nemti, programul de casare a crescut vanzarile de masini romanesti de 12 ori in Germania. Cu o prima de 2.500 de euro in buzunar, nemtii ocolesc marcile nationale, mai scumpe, si le dau de lucru muncitorilor nostri.
Pentru moment se constata o ameliorare pe piata din Germania. Sa speram ca situatia va fi aceeasi si pe piata din Romania. Deocamdata vedem ce comenzi ne parvin ca sa stabilim un program de fabricatie si la sfarsitul lunii vom decide in privinta continuarii.Francois Fourmont, director general Automobile Dacia
Sa fie ieftina, asta isi doresc toti cumparatorii de la o masina in vremuri de criza. Nemtii au ales Dacia care are un pret imbatabil: 5.000 de euro, bani din economiile lor plus prima guvernului berlinez de 2.500 de euro. Iar comenzile curg, incurajand industria romaneasca de automobile.
In Germania, Dacia vinde 1.000 de masini din ultimul model pe saptamana, fata de 80 cat vindea inainte de lansarea programului de casare.
Programul Rabla, inventie suta la suta romaneasca, face azi curat si in parcurile auto din Italia, Germania, Marea Britanie si Franta. Deci, clienti ar fi si in alte tari.
"Dacia isi pastreaza deocamdata muncitorii si incearca sa mai reduca cheltuielile. Criza ar putea sa le bage bani multi in buzunar mai ales daca programul inventat de romani va fi preluat de guvernele europene. Analistii sunt optimisti. Cumpatarea, spun ei, va umple conturile marcilor de masini mici si ieftine," a spus Nicolae Pavelescu, lider sindicat Dacia. Cele mai mari scaderi la vanzarile auto s-au inregistrat in Islanda, Letonia si Lituania. Mai ferite, au fost Polonia, Franta si Austria.
www.stirileprotv.ro

Zeci de muncitori chinezi cer ajutor ambasadei din România ajutor pentru repatriere





(Imagine: Mediafax Foto)



BUCUREŞTI / 16:12, 17.02.2009
Zeci de cetăţeni chinezi, veniţi să muncească în construcţii în România, cer de mai multe săptămâni ajutor pentru repatriere de la ambasada chineză, în faţa căreia şi-au improvizat adăposturi, situaţia lor fiind deja cunoscută de misiunea diplomatică, dar şi de instituţiile statului român.
Aproximativ 50 de muncitori chinezi care au lucrat în Bucureşti, în domeniul construcţiilor, stau zi şi noapte în faţa Ambasadei Chinei în nişte corturi improvizate şi nu au bani de alimente, iar în timpul zilei li se alătură sute de concetăţeni, care le aduc şi câte ceva de mâncare.
Marţi, mai multe persoane - cetăţeni de origine română - le-au adus celor câteva sute de chinezi aflaţi în faţa Ambasadei alimente, pături, saltele, medicamente.
Aceştia au stat civilizat la rând aşteptând câte un pacheţel, iar după ce-l primeau, plecau uşor capul în semn de mulţumire şi se retrăgeau. Când o maşină cu ajutoare pleca din mijlocul lor, chinezii aplaudau şi strângeau cutiile de la alimentele primite, pe care le duceau în corturi.
Şi jandarmii, care sunt prezenţi alături de ei în fiecare seară, spun că sunt liniştiţi, că nu au făcut scandal, că se aşează pe cutiile din corturile lor improvizate şi se mai încălzesc câteodată lângă un foc.
Marţi, a venit şi o ambulanţă, iar medicii au făcut un control sumar câtorva dintre ei, majoritatea fiind bolnavi din cauza frigului.
Aproape niciunul dintre cei aflaţi în faţa Ambasadei Chinei la Bucureşti nu ştie nici limba engleză şi nu se descurcă nici în limba română, motiv pentru care comunicarea cu ei este destul de dificilă.
Chinezii au ajuns în România în urmă cu aproximativ un an, prin două firme de intermediere , una din România şi una din China. Aceştia au plătit un comision să ajungă în ţara noastră de minimum 8.000 de euro, fiind angajaţi în construcţii cu un salariu de cel puţin 800 de euro pe lună. Însă nu primeau decât 100 de lei lunar pentru mâncare, cazarea fiindu-le asigurată, iar restul de bani îi plătea firma din China direct familiilor muncitorilor. Deci aceste persoane sunt angajate la firma din China şi detaşate în România.
Problemele acestui grup de aproximativ 800 de chinezi au început încă de la sfârşitul anului trecut, când firmele din Bucureşti, unde erau angajaţi nu le-au mai putut plăti salariile. Cei mai mulţi dintre ei au rămas în locurile de cazare iniţiale, însă cei aproximativ 50 de chinezi care dorm acum în faţa Ambasadei Chinei ar fi fost mutaţi din hotelul unde au fost cazaţi iniţial, dar au refuzat să stea în noile locuinţe şi au venit în faţa Ambasadei, sperând că astfel vor fi trimişi mai repede acasă în China.
Ambasada Chinei la Bucureşti recunoaşte faptul muncitorii chinezi au venit, majoritatea, în anul 2008 în România, printr-o serie de firme intermediare chineze sau române, pentru a munci în construcţii. "Venirea lor a constituit o contribuţie cuvenită atât la ameliorarea lipsei forţelor de muncă, cât şi la dezvoltarea economică din România. Însă o dată cu trecerea timpului, aceşti muncitori au fost expuşi unor litigii şi greutăţi", susţine ambasada.
Astfel, potrivit ambasadei, muncitorii au venit în România pentru a munci legal, pe baza unui permis temporar, dar în cazul multora formalităţile nu au fost făcute. De asemenea, unele dintre firmele intermediare sau angajatorii nu şi-au asumat promisiunile făcute în contracte, veniturile muncitorilor chinezi neajungând la nivelul convenit prealabil între cele două părţi sau fiind redus drastic.
Ambasada chineză a comunicat, de altfel, într-un anunţ postat pe site-ul său, că a depus cele mai mari eforturi, îndemnându-i pe cât posibil pe muncitori şi patronatul să dialogheze şi, în urma eforturilor depuse, problemele unor muncitori chinezi au fost soluţionate în mod just, iar ale altora sunt în curs de rezolvare.
Ambasada a comunicat, la solicitarea MEDIAFAX, că a plătit cheltuielile de repatriere pentru 350 de muncitori. Ambasada nu a putut preciza numărul total al chinezilor care muncesc în România însă a comunicat că există şi alţii, în afara celor 350, care au plecat deja înapoi în ţara de origine.
Ambasada a comunicat de asemenea la solicitarea MEDIAFAX că a contactat mai multe instituţii româneşti în legătură cu această problemă: Ministerul Muncii, Oficiul pentru Imigranţi, Ministerul de Interne şi Ministerul Afacerilor Externe.
Potrivit ambasadei, instituţiile au promis că se vor implica pentru rezolvarea problemei.